Baremul pentru maratonul olimpic nu a fost niciodată ceva ușor de realizat, standardele impuse pentru participarea la Jocurile Olimpice fiind din ce în ce mai dificil de atins de-a lungul timpului. O încercare poate fi făcută și în capitala României, pe 11 octombrie în cadrul Raiffeisen Bank Bucharest Marathon, când va avea loc cursa fizică pentru alergătorii de elită.

Pandemia de Sars-Cov-2 a lovit cu viteza si tăria unui meteorit lumea sportivă, cele mai mari competiții ale planetei din 2020 fiind anulate sau amânate pentru 2021, printre ele și Jocurile Olimpice de la Tokyo, Japonia. Încet-încet, cursele s-au reluat, dar pentru a face un barem pentru JO de anul viitor a trebuit așteptat până la 1 septembrie 2020, pentru probele de șosea, maraton și marș. A fost o dată decalată pentru că inițial era prevăzut startul pentru atingerea standardelor de participare la 1 decembrie, pentru că în cazul atleților care aleargă asemenea distanțe nu era de ajuns timp pentru a se antrena și a participa în cadrul unor curse care să întrunească condițiile impuse de forul mondial. ”Multe evenimente majore au fost anulate sau amânate și a fost greu de prezis un calendar exact. Așa că am fost nevoiți să dăm mai repede drumul la cursele care dau posibilitatea sportivilor să facă barem pentru Tokyo”, a spus Sebastian Coe, președintele World Athletics.

Numărul curselor unde atleții pot încerca realizarea unui barem pentru jocurile olimpice la maraton nu este însă foarte mare, una dintre ele fiind și Maratonul București, care ar putea primi un maximum de 250 de atleți de elită, în cadrul evenimentului ce se va desfășura pe 11 octombrie.

Chiar dacă nu are un traseu la fel de rapid ca Maratonul de la Berlin de exemplu, în capitala României s-a reușit timp sub baremul de calificare pentru Tokyo, cel puțin la băieți, anul trecut cursa fiind câștigată cu 2.10.51 (Kipkemboi Hosea, kenyan care în 2018 reușea să ajungă în 2.11.31, un timp cu o secunde peste barem). Mai mult, organizatorii au renunțat la traseul obișnuit urmând ca participanții să fugă pe o buclă de 10,5 kilometri în cea mai plată zonă din centrul capitalei României.

Pentru români însă, în acest moment, pare imposibil de atins standardul impus pentru Tokyo, atât la băieți, cât și la fete. Dacă la fete, în trecut aveam foarte multe atlete care puteau face fără probleme chiar și acest ultim barem (2.29.30), la băieți, timpul cerut pentru Jocurile Olimpice din 2021, 2.11.30,

este mai bun cu un minut decât recordul național (2.12.30, Cătălin Andreica, 1978) și cu un minut și 30 de secunde mai bun decât cea mai bună performanță a unui maratonist român aflat încă în activitate (2.13.00, Marius Ionescu). Dar cum au evoluat aceste ”borne” și au ajuns la aceste valori care în acest moment par imposibile de atins pentru atleții ”tricolori”?

Pentru Jocurile Olimpice de la Londra, eveniment ce a avut loc în 2012, standardele de acces în competiția de maraton erau de 2.15.00 (barem A) și 2.18.00 (barem B), pentru băieți, respectiv 2.37.00 (barem A) și 2.43.00 (barem B), pentru fete. Pentru Jocurile de la Rio de Janeiro, din Brazilia, ce au avut loc în 2016, baremurile s-au modificat puțin, standardul de acces fiind o idee mai ușor, 2.19.00 pentru băieți și 2.45.00 pentru fete.

Lucrurile s-au complicat pentru Jocurile Olimpice de la Tokyo, competiție ce trebuia să aibă loc în acest an, dar care, așa cum am mai spus, din cauza pandemiei de Sars-Cov-2, a fost amânată pentru 2021. Baremurile s-au schimbat drastic, fiind din ce în ce mai dificil de prins un loc pentru maratonul olimpic. Astfel, federația internațională de atletism, World Athletics, anunțase în 2019, că este nevoie de 2.11.30 pentru băieți, respectiv de 2.29.30 pentru fete.

Timpi destul de greu de atins pentru mulți atleți, fiind destul de apropiați de recordurile olimpice la maraton, 2.06.32 pentru băieți, realizat de Samuel Wanjiru în 2008, și 2.23.07 pentreu fete, ce aparține lui Tiki Gelana din 2012.

Pe de altă parte, pentru a vedea la ce nivel a ajuns cursa de 42,195 km în lume putem să comparam aceste baremuri cu timpii cu care s-a câștigat maratonul olimpic de-a lungul vremii. Nu o să luăm în calcul primul maraton olimpic, Spyridon Louis câștigând cu 2.58.50, dar pe un traseu de aproximativ 40 de kilometri, ci o să ne uităm la cele cu distanța standard de 42,195 km, primul fiind la Londra, în 1908. O cursă cu doi americani pe podium, Johnny Hayes fiind primul după 2.55.18. Timpii de finiș au scăzut de la an la an, sub 2.30 în 1936 (campion olimpic, japonezul Sohn Kee-chung), sub 2.25 în 1952 (campion olimpic, cehul Emil Zatopek), sub 2.15 în 1964 (campion olimpic, etiopianul Abebe Bikila), ca să ajungă la sub 2.11.30 în 1976, atunci când est-germanul Waldemar Cierpinski alerga 2.09.55.

Proba feminină a fost târziu acceptată în cadrul programului olimpic, primul maraton având loc în 1984, cursă câștigată de Joan Benoit, în 2.24.52. Nu toate edițiile au fost însă adjudecate cu timpi mai buni decât este acum baremul pentru Tokyo, în 1992, Valentina Yegorova terminând în 2.32.41.